Nicolae Costin
07.04.1936 - 14.01.1995
07.04.1936 - 14.01.1995
Nicolae Costin (n. 7 aprilie 1936, satul Pecişte, raionul Rezina, d. 16 februarie 1995, Chişinău) a fost un politician moldovean, unul din fruntaşii mişcării de emancipare naţională din Basarabia.
Cariera profesională
Nicolae Costin s-a născut la 7 aprilie 1936 în satul Pecişte, aflat pe atunci în plasa Rezina din judeţul Orhei (pe atunci parte a României). După absolvirea şcolii primare din satul natal, a urmat cursurile Şcolii Pedagogice din oraşul Orhei (1952-1956) şi ulterior Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova (1960-1965).
Activitatea profesională şi-a început-o în calitate de învăţător la şcoala din comuna Pecişte (1958-1960). După absolvirea Facultăţii, lucrează în postul de conferenţiar universitar la Catedra de politologie a Institutului Pedagogic "Alecu Russo"din Bălţi (1965-1974). În paralel, urmează apoi cursuri de doctorat în specialitatea politologie, la Universitatea "M. V. Lomonosov" din Moscova (1970-1973). Lucrează apoi ca prof. dr. docent la Universitatea de Stat a Moldovei (USM) (1974-1990).
Prof. dr. docent Nicolae Costin este autorul a 35 de publicaţii ştiinţifice în domeniul sociologiei satului: "Ridicarea rolului factorului uman şi problemele dezvoltării sociale ale satului moldovenesc" (1987) ş.a.
Activitatea profesională şi-a început-o în calitate de învăţător la şcoala din comuna Pecişte (1958-1960). După absolvirea Facultăţii, lucrează în postul de conferenţiar universitar la Catedra de politologie a Institutului Pedagogic "Alecu Russo"din Bălţi (1965-1974). În paralel, urmează apoi cursuri de doctorat în specialitatea politologie, la Universitatea "M. V. Lomonosov" din Moscova (1970-1973). Lucrează apoi ca prof. dr. docent la Universitatea de Stat a Moldovei (USM) (1974-1990).
Prof. dr. docent Nicolae Costin este autorul a 35 de publicaţii ştiinţifice în domeniul sociologiei satului: "Ridicarea rolului factorului uman şi problemele dezvoltării sociale ale satului moldovenesc" (1987) ş.a.
Primar al municipiului Chişinău
În anul 1990 este ales ca Preşedinte al Consiliului orăşenesc Chişinău, apoi este ales ca deputat în primul Parlament ales democratic (1990-1994) al Republicii Moldova.
În perioada anilor 1990-1994 a fost primar al municipiului Chişinău, răstimp în care s-a manifestat drept lider al Mişcării de eliberare naţională între anii 1989-1995. Nicolae Costin a fost coautor al Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova (27 august 1991). A susţinut problemele limbii române şi revenirii la grafia latină.
Este considerat primul primar al municipiului Chişinău, care a promovat mai multe reforme în dezvoltarea capitalei. La propunerea şi insistenţa sa, străzile municipiului Chişinău au fost botezate cu nume cu caracter naţional (Traian, Ştefan cel Mare, Milescu-Spătarul, Eminescu, Creangă, Mitropolitul Bănulescu-Bodoni, Străzile Bucureşti, Calea Ieşilor etc.), care au provocat şi continuă să provoace isteria antiromânească a unor formaţiuni politice care, în fiecare campanie electorală, cer revenirea la vechile nume sovietice, atribuite străzilor Chişinăului.
A contribuit la deschiderea, împreună cu ministerele din Republica Moldova, a liceelor (român–englez, român–italian, român–francez, român–german), precum şi a bibliotecilor, inclusiv Biblioteca "Onisifor Ghibu", la redeschiderea bisericilor, inclusiv a Catedralei din centrul Chişinăului, la restaurarea monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău.
În perioada în care a fost primar a susţinut reînvierea tradiţiilor legate de sărbătorile creştine (Paştele, Crăciunul), instaurarea tradiţiei sărbătoririi Zilei Independenţei Rep. Moldova şi Limbii române. Tot el a fost artizanul reînfiinţării, în spiritul tradiţiei naţionale, la funcţiile de prefect, primar, la denumirile de comună, judeţ etc. Tot lui i se datorează şi ideea includerii satelor din împrejurimile Chişinăului în componenţa municipiului, pentru a echilibra componenţa demografică.
Nicolae Costin a deţinut funcţia de copreşedinte al Fundaţiei Mihai Viteazul şi preşedinte al Societăţii Politologilor din Republica Moldova. A fost membru fondator şi preşedinte al Executivului Frontului Popular din Moldova (FPM), formaţiune care milita pentru unificarea Basarabiei cu România. Prin activitatea sa a contribuit substanţial la procesul de renaştere naţională a Basarabiei.
La data de 9 august 1994, prin Decret al Preşedintelui Republicii Moldova, Mircea Snegur, Nicolae Costin a fost eliberat din funcţia de primar al oraşului Chişinău, fiind trecut în rezerva de cadre a Guvernului.
S-a stins din viaţă în urma unei grele suferinţe la data de 16 februarie 1995, în municipiul Chişinău. Cauza morţii a fost leucemia.
În perioada anilor 1990-1994 a fost primar al municipiului Chişinău, răstimp în care s-a manifestat drept lider al Mişcării de eliberare naţională între anii 1989-1995. Nicolae Costin a fost coautor al Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova (27 august 1991). A susţinut problemele limbii române şi revenirii la grafia latină.
Este considerat primul primar al municipiului Chişinău, care a promovat mai multe reforme în dezvoltarea capitalei. La propunerea şi insistenţa sa, străzile municipiului Chişinău au fost botezate cu nume cu caracter naţional (Traian, Ştefan cel Mare, Milescu-Spătarul, Eminescu, Creangă, Mitropolitul Bănulescu-Bodoni, Străzile Bucureşti, Calea Ieşilor etc.), care au provocat şi continuă să provoace isteria antiromânească a unor formaţiuni politice care, în fiecare campanie electorală, cer revenirea la vechile nume sovietice, atribuite străzilor Chişinăului.
A contribuit la deschiderea, împreună cu ministerele din Republica Moldova, a liceelor (român–englez, român–italian, român–francez, român–german), precum şi a bibliotecilor, inclusiv Biblioteca "Onisifor Ghibu", la redeschiderea bisericilor, inclusiv a Catedralei din centrul Chişinăului, la restaurarea monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău.
În perioada în care a fost primar a susţinut reînvierea tradiţiilor legate de sărbătorile creştine (Paştele, Crăciunul), instaurarea tradiţiei sărbătoririi Zilei Independenţei Rep. Moldova şi Limbii române. Tot el a fost artizanul reînfiinţării, în spiritul tradiţiei naţionale, la funcţiile de prefect, primar, la denumirile de comună, judeţ etc. Tot lui i se datorează şi ideea includerii satelor din împrejurimile Chişinăului în componenţa municipiului, pentru a echilibra componenţa demografică.
Nicolae Costin a deţinut funcţia de copreşedinte al Fundaţiei Mihai Viteazul şi preşedinte al Societăţii Politologilor din Republica Moldova. A fost membru fondator şi preşedinte al Executivului Frontului Popular din Moldova (FPM), formaţiune care milita pentru unificarea Basarabiei cu România. Prin activitatea sa a contribuit substanţial la procesul de renaştere naţională a Basarabiei.
La data de 9 august 1994, prin Decret al Preşedintelui Republicii Moldova, Mircea Snegur, Nicolae Costin a fost eliberat din funcţia de primar al oraşului Chişinău, fiind trecut în rezerva de cadre a Guvernului.
S-a stins din viaţă în urma unei grele suferinţe la data de 16 februarie 1995, în municipiul Chişinău. Cauza morţii a fost leucemia.
Versiuni asupra morţii sale
Moartea sa a rămas învăluită în mister, existând felurite versiuni. Pe parcursul celor peste 10 ani de la trecerea în nefiinţă a lui Nicolae Costin, organele de drept din Rep. Moldova nu au cercetat cauzele morţii şi nu au identificat persoanele implicate în acea presupusă operaţiune de lichidare fizică a acestuia.
Printre versiunile cu privire la moartea lui Nicolae Costin cea mai vehiculată ar fi aceea care susţine că ca primarul Costin ar fi fost ucis de reprezentanţii de atunci ai mafiei din Chişinău, care nu erau de acord cu politica naţională pro-românească, promovată în structurile administraţiei publice locale. Se afirmă că primarul ar fi fost intoxicat cu cesiu radioactiv, adus din Rusia, care ar fi fost infiltrat în fotoliul automobilului de serviciu. Principala dovadă, în acest sens, este moartea, aproape simultană, a şoferului de serviciu al lui Nicolae Costin, survenită în urma aceleiaşi maladii – leucemia.
Îmbolnăvirea primarului Nicolae Costin a fost destul de rapidă, cesiul fiind un element radioactiv cu o durată mare de dezintegrare. Însă, în lipsa unei anchete judiciare, cauzele decesului tragic al lui Nicolae Costin pot fi doar bănuite.
Printre versiunile cu privire la moartea lui Nicolae Costin cea mai vehiculată ar fi aceea care susţine că ca primarul Costin ar fi fost ucis de reprezentanţii de atunci ai mafiei din Chişinău, care nu erau de acord cu politica naţională pro-românească, promovată în structurile administraţiei publice locale. Se afirmă că primarul ar fi fost intoxicat cu cesiu radioactiv, adus din Rusia, care ar fi fost infiltrat în fotoliul automobilului de serviciu. Principala dovadă, în acest sens, este moartea, aproape simultană, a şoferului de serviciu al lui Nicolae Costin, survenită în urma aceleiaşi maladii – leucemia.
Îmbolnăvirea primarului Nicolae Costin a fost destul de rapidă, cesiul fiind un element radioactiv cu o durată mare de dezintegrare. Însă, în lipsa unei anchete judiciare, cauzele decesului tragic al lui Nicolae Costin pot fi doar bănuite.
3 comentarii:
ASASINATE S.I.S.-TEM MAFIOT KGB=TERORISM RUSOFON=
in timpul celor 20 de ani de “Independenta” a RM:
———————————————————————————------
1. Mihail Garaz – la 60 de ani – / 1930 – 1990 / – poet si publicist
2. Dumitru Moldovanu – un tânar patriot, omorât in Nov.1990.
3. Ion Gheorghita – la 52 de ani – / 1939 – 1991 / – poet
4. Grigore Vârtosu – patriot,
omorât in iulie 1992 in razboiul cu rusii de pe Nistru
5-6. cântaretii Doina / Marin / – la 34 de ani – / 1958 – 1992 /
si Ion Aldea-Teodorovici – la 38 de ani – / 1954 – 1992 /
7. Ion Dumeniuk – la 56 de ani / 1936 – 1992 / – lingvist, publicist
8. Ion Vatamanu – la 56 de ani – / 1937-1993 / – poet, publicist, savant,
9. Adrian Dohotaru – la 56 de ani – / 1939 -1995 / – diplomat român
10. Nicolae Costin – la 59 de ani / 1936 – 1995 / – primar de Chisinau,
- si soferul sau - Tudor Panus
11. Petre Teodorovici- la 47 de ani – / 1950 – 1997 / – cântaret
12. Lidia Istrati – la 56 de ani – / 1941 – 1997 /- scriitoare, deputata
13. Gheorghe Ghimpu, la 63 de ani – / 1937- 2000 / – disident, deputat
14. si colegul sau Ion Caftanat- / aflat la volan in aceeasi masina /
15. Veniamin Apostol – la 62 de ani – / 1938 – 2000 / – actor
16. Ion Mija – la 63 de ani – / 1938 – 2001 / – cineast
17. Nicolae Sulac – la 65 de ani – / 1936 – 2003 / – cântaret
18. Iacob Burghiu – la 62 de ani – / 1941-2003 / – prozator si regizor
19. Vladimir Nicu – la 76 de ani – / 1928 – 2004 / – istoric, om politic
20. episcopul Doremidont – la 45 de ani – / 1961 -2006 /
21. Victor Ciutac – la 71 de ani – / 1938 – 2009 / – actor
22. Grigore Vieru – la 74 de ani – / 1935 – 2009 / – poet national
23. Ion Contescu – omorât in 2009, profesor, istoric
24. Andrei Vartic, la 61 de ani – / 1948 – 2009 / – publicist, poet, savant
25. Andrei Savciuc , la 21 de ani – / 1988 -2009 / – student la Bucuresti
26. Tudor Cataraga – la 54 de ani – / 1956 – 2010 / – sculptor,
27. / asasinat /”accident rutier “/ impreuna cu sotia sa Dora /
28. Vlad Gheorghelas – la 61 de ani – / 1950 -2011 / – cântaret
29. + asasinarea unor preoti si calugari patrioti pro-români de la manastirile din Capriana, Tipova, etc.———————————————————————————–
N.B.
a)
+ plus cele 800 de victime moldovene
in timpul razboiului
cu rusii de la Nistru din 1992
b) Stie cineva oare ceva de soarta lui Nicolae Lupascu,
/ fost colonel KGB in rezerva si patriot / ? Mai este inca in viata ?
c)
Daca cunoasteti si alte cazuri de asasinate politice,
va rugam sa completati aceasta lista neagra a EROILOR NOSTRI.
AMINTIRE SI POMENIRE VESNICA PATRIOTILOR MOLDOVENI CARE
AU FOST LECHIDATI PENTRU O CAUZA SFâNTA – ROMâNIA MARE !
Şoferul regretatului primar Nicolae Costin face dezvăluiri:
Interviu 12 Februarie 2012, ora 22:05
Exclusiv: „Mircea Snegur fusese informat că eu sunt mort, iar primarul Costin e în stare gravă”
http://www.timpul.md/articol/exclusiv-mircea-snegur-fusese-informat-ca-eu-sunt-mort-iar-primarul-costin-e-in-stare-grava-31271.html
—————————————————————————————–
/un fragment/:
Despre Tudor Condrea, şoferul primului primar general al Chişinăului de după destrămarea URSS, toţi credeau că este plecat în lumea celor drepţi. După moartea tragică a lui Nicolae Costin, la 16 februarie 1995, chiar şi „Literatura şi arta” îl înmormântase. Atunci se vorbea mult despre faptul că serviciile secrete ruseşti ar fi plasat în maşina de serviciu a primarului o sursă de radiaţie laser de la care i s-a tras moartea. Dacă sursa s-a aflat în maşina de serviciu, înseamnă că şi Tudor a avut de suferit. Totuşi, zilele trecute, am aflat că el este în viaţă. Ne-am întâlnit. El, pentru prima dată, a acceptat să spună ceva în public despre unele cazuri din viaţa trăită alături de Nicolae Costin, cu atât mai mult cu cât în aceste zile vom comemora 17 ani de la moartea unuia dintre cei mai însemnaţi edili ai Chişinăului.
Trimiteți un comentariu